header-r-2.jpg
01.jpg

Lecția 2

Teorii psihologice și de mediu cu privire la comportamentul față de animalele sălbatice

Vedem animalele sălbatice din unghiuri de vedere foarte diferite (Jochum 2013, Bruskotter și Wilson 2013). Ceea ce gândim sau simțim depind de ...

atitudinea noastră (valori și norme)

  • cunoștințele noastre
  • emoțiile noastre (frică, empatie, admirație)
  • aprecierea riscului (animalele sălbatice defensive sunt percepute deseori ca necontrolabile și că reprezintă un risc neasumat, diferit de condusul mașinii sau zborul cu avionul, unde lucrurile stau altfel)
  • controlul pe care îl percepem (aici joacă un rol dacă o persoană se simte în stare să se apere de animalul sălbatic. De ex. sunt în stare din punct de vedere financiar și al timpului să îmi securizez animalele care pășunează?)
  • barierele pe care le percepem (obstacole, care vorbesc împotriva protecției animalelor sălbatice)
  • beneficiul/utilitatea unei specii de animale (din punct de vedere ecologic, economic, social).

 

În plus, backgroundul socio-economic al persoanelor determină modul în care acestea percep animalele sălbatice:

  • contextul social (de ex. nivelul de educație)
  • contextul economic (de ex. profesia)
  • contextul politic (de ex. apartenența politică)
  • contextul cultural (de ex. originea)

 

Câteva exemple pe scurt din literatură:

Populația rurală, afectată de conflictele cu animalele sălbatice într-o măsură mai mare decât populația urbană, este mai degrabă în favoarea unei reglări a efectivelor (Andersone și Ozolins 2004).

Atunci când animale de pradă mari revin în regiunile în care au lipsit o perioadă îndelungată, sistemele de pășunat create în ultimii ani sunt puse în fața unei provocări. Deseori, nu se pot proteja animalele care pășunează de atacurile prădătorilor. Cu toate că măsurile compensatorii și subvențiile guvernamentale ameliorează consecințele într-o anumită măsură, crescătorii de animale care pășunează percep de multe ori volumul de muncă suplimentar și presiunea socială și psihologică ca fiind de nesuportat.  (Wilson 2016).



Sarcină

Consultați pe site-ul internet al EDU-Wildlife secțiunea „Specii de animale“ și informați-vă despre modul de viață al animalelor, precum și despre relația dintre prădători și oameni, respectiv prădători și animalele domestice care pășunează.

Găsiți un exemplu de conflict între om și animale sălbatice în țările din partea sudică a planetei. Faceți un experiment mental: gândiți-vă la modul în care acest conflict este perceput în Romania. În contextul factorilor de influență menționați mai sus care ne determină acțiunile: în ce ar putea consta diferența de perspective (max. 500 de cuvinte)?